When life gives you lemons…

You don’t turn them into lemonade but…intr-un blog pe care cineva si l-a dorit cu ardoare de multa vreme…EU 🙂 Am evitat momentul initierii unui astfel de proiect pe cat de mult am putut, mai avand unul, pe care il abandonasem, pentru ca scriam in el proze scurte, lirice, ganduri care ma loveau de obicei prin trenuri, avioane, dupa momente depresive, in situatii limita, inainte sau dupa despartiri, esecuri de orice fel, scriam cu nebunie si pathos din bucuria scrisului, dar din amara tristete a lumii… Asadar, ACUM e momentul lui, pentru ca vocile mele din cap, cele multe de altfel, si vocile celor mai dragi apropiati, prieteni, colegi, familie etc au spus la unison hai sa te vedem! Iti place sa scrii, sa calatoresti, sa gatesti, iubesti fotografia. Esti talentata…

Da! Eram o talentata in ochii lor, dar o prea mare tematoare in ochii mei. Si da, mai stiu si ca toata lumea isi face blog, ca toata lumea calatoreste, ca toata lumea gateste si ca sunt nenumarate pagini de acest fel all over the Internet…

EU MA VOI PIERDE PRINTRE ELE!

Culmea este ca intentia mea este exact aceasta, sa ma pierd, sa imi pierd cumva urma printre lucrurile pe care le iubesc si care ma poseda pana la carne, care imi imbucura irisul, retina, sufletul, aparatul foto, papilele gustative, tot tactilul din mine!!! O pierdere frumoasa intr-o lume scoasa din claustrarile rutinei zilnice. Blogul acesta vine dupa o perioada sa ii spunem anapoda, asa cum imi este de altfel si firea…pe dos :), dupa temeri, oboseli, panici, moarte…O perioada in care nu mi-am mai gasit locul, in care am persistat in ideea ca sunt cea mai mare dezradacinata. Si e bine sa fii asa! E bine sa pulsezi sub tot cutanatul acesta uman! E bine sa nu fugi cand lumea te plezneste brutal, masochist si cand te incearca. E bine sa ai timp, sa fii prieten cu el, sa il respiri cu plamanii larg deschisi…

De ce un inceput „acru” despre lamai?! Pentru ca este doar un intro la ce va sa urmeze…si pentru ca nu imi va iesi din nari niciodata parfumul lamailor care se revarsau de prin curtile localnicilor si umbreau stradutele batute in piatra cubica, in timp ce coboram din orasul de sus, din Anacapri…

DSC_0391

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s